Mâine

#bleadi...
treb de lăsat băutu... ș fumatu... 
Caatare nu beu des, da beu odată ș ghine. Cam galima, paliubomu. Amu mă gândesc că în ultimul timp eu weekendul niș nu îl mai sîmt - numaidecât eu trebuie să fiu bat șap smă ușid. Foarte furmos... Existență inutilă. Interesant câtă lume șiau dat întrebarea de ce ei beau? Băutura îi așa o otravă! Eu chiar des mă întreb șî ultima data când adormeam iară pe jumate jiu eu am ajuns la concluzia: cred că am ceva înăuntru în mine ce tare vreu să ușid. Numai că cam hrenovaia "otravă" s prinește din băutura asta, cam nică efect, sau efectul apare, dar cu greu? Ei da cum vorba șeia: nică nui perfect, de asta crioanele au radieră. Praehali.
Sar cu gândurile.
Pe mine ș pustoslov mau făcut. Pizdos. Seotaki cineva citeste bredu meu. Hatea de și nu? Eu tot de obicei citesc bred... Ideea că eu nu pre pot să scriu. Nam eu talentu șela care trebuie. Îi una să ai gânduri, îi alta să poț scrie, dar dacă mai poț să le combini - beu pentru sănătatea ta. 
Apropo de ce nam scris eu "mâine"? Mâine caatare îi poneatie rasteajâmoe. Asta știi - cum la liceu. Aviz la cantină: "Mâine va fi degustație de bucătărie japoneză!". Jora Borcan, dalbaiobu, șo luat costumu de nire a bunelului, șo împlut portofelu cu lei de 1 (asta serios, hz de și) și o venit "mâine" la școală ca să manânșe niște sușâ blea. Așa cum o venit, așa șâ so dus. Cu botu pe dos, cu sufletu mâhnit ș stomacu gol, numai de așeeia că el nu știa că avizul deam stă de vreo 3 ani. Jora Borcan oricum nu îș pierde nedăjdea că totuși mâine va fi degustația de sușâ, ș repetă procudură, om debil. Nu ș caroce pohui, poț să spui ce vrei despre mine ș cît vrei, eu na s mă schimb. 
Apropo, problema asta cu "mâine" devine actuala, și nu numai la mine. Bleaaaaa, așa nii lene amu să fac, lasă că mâine... Sau: bleeea, dom 2 arată la telic, lasă că mâine... Sau: EEEEeee blea, nuș și mă doare o bucă, lasă că mâine. Numai otmazki galimâe. Concluzia? Slab, sărac, nenorocos, nefericit sau nu chiar sănătos este acel care folosăște des cuvântul "mâine". Caatare pentru noi nu există mâine, există numai azi. Nu am putut terpi amu, mâine tot na s terpesc. Am putut să mă apuc de azi, însamnă că ș mâine a s pot. Simplu ca bunădzâua. 
#bleadi, Eu azi spuneam că mă las de fumat, ș involuntar ieșând la recreație afară la un ceai, strelesc o țâgară de la coleg. Șî normal că nu am mai aruncat țâgara... Da șel mai ahuiena asta și neam dat seama amu când am scris despre asta: Eu tipa mam lăsat de băut, da cu tătu am uitat ca az la amiază am mai măncat oleacă șâ am zapivit cu 2 pahare de pivă. Ahuitelna! Ap dar eu ni pun condiția: Eu NU de mâine las fumatu ș băutu! Eu de AZI îl las! Basta! Caput. Gata. Cuvântul nui păsărică. Ș vașe nică nui păsărică. Numai păsărică îi păsărică.
Kidos. Nu mai știu despre ce să scriu. 
Nie ini place blogul. Aici eu pot expune gândurile în plină măsură. În lumea reală nie îni pare că deam "masca de pe față nuni mai șăde ghine". Și dacă ar fi să închid ochii, aș vrea să nu văd pe nimeni. Chiar dacă suferim de singurătate, de fapt suferim de multitutidinea persoanelor insiportabile ce ne umplă viața cu prezența lor inutilă. Cât îi de greu de recunoscut, dar o fac: Lumea reala este înlocuită cu cea virtuală. Ahuieti!, nam știut că o să pot spune așă huinea. Da îi drept, paliubomu.

Uită de viitor, uită de vise, și când rămîi singur în disperare profundă, fugi de trecut, și luptă cu prezentul și realitatea, și niciodată să nuți uiți demnitatea. Anume așa, Domnule ( sau Doamnă ). Anume așa suflet vreu să stăpânesc.

#bleadi... poneslo, cam mă duc eu pre departe. Parcă vorghesc prin buruiene. Mai mult nu mai sciu bred căi jale. Și așă am câțva cititori în cruce, or mai fuji ș aeștia îndeobște o sa pot scrie ce vreu.

Dubstep piste tăt!

 

                                       
                                          New Life @ TMD Electro Edition Vol.15 [Dubstep]

Iaca așă!
Lumea dibilește în ziua de azi sub așă muzică...
Mă duc să beu un ceai șî mă apuc să scriu următorul articol, hz cine îl citește.

Somnul

Somnul... Somnul ma apuca...
M-am ushis cu tatu'...
Ni-o trebuit nie 4 fumuri? 2 nu erau de ajunse...
Despre atatea vreau sa spun, da atatea cuvinte nu mai gasesc...
Nuni ajung cas prea ushis amu...
Am multe idei de vorbit, cred ca maine pe capul treaz...

Țara mea - Moldova Noastră

Iaca blea na! Sărbătoare!
Lumea sărbătorește - se îmbată - dansează - ș'apoi borăște.
Caroce încă un povad de ușis azi. Pentru și?! Cineva mă lămurește?
Pentru tăt câcatul care îl înghițâm noi zi de zi de la politicienii noștri, mai ales așa cum mestecă mass-media. Bred!
Sau poate pentru ceea că noi îl mâncăm și tăcem? Bred. (versiunea 2)
Pentru tăt cumătrismul de la noi din țară?! Blea, și vorghesc? Iaca aici fără bred, treb de găsât de lucru ghine plătit, că am de cumpărat o șubă de norcă la Anu' Nou.
Praehali.
Știț eu ce sărbătoresc? Eu azi beu pentru victoria Moldovei asupra la tăț pedaraștii care doreau să ne cucerească, pe timpul lui Ștefan cel Mare. (kstati eu am dat noroc ieri cu dânsu)
Pentru toate reformele politice, economice, cultrale. Pentru toate mănăstirile și lăcașuri sfinte construite la noi în Țară. Pentru Codrii Moldovei, inima țării noastre. Pentru Cele 7 dealuri pe care este situat Moldova. Pentru toate cetățile care se află pe teritoriul Moldovei și'n'afara ei, care sunt monumente naționale.
Pentru Anișoara Puică, Maria Bieșu, și pentru toți interpreții noștri naționali care nio trădat și au plecat peste hotare, alde Eugen Doga, șî alde Dan Bălan, șâ caroce tăț pentru că îs pidaraj, da eu știu că eu oricum au început cariera aici, și cântă acolo tot pentru noi. Pentru mișcarea ANTI-AIE și pentru mișcarea ANTI-Rusia și mișcarea ANTI-România, și tăti mișcările care nu vor s se unească hz cu cine, numa ca să mai aibă niște bani în buzunariu sting din spate, nus împotrivă cu mișcarea de unire cu FRAȚII noștri Transnistrieni, că acolo tot trăiesc moldoveni ca și noi, care la fel vor să se unească cu noi. Pentru fratneu, care mă zaibește aproape fiecare secundă a câte 8 ori, da eu știu că eu cu dânsu ne ușidem stabil în fiecare secundă de 10 ori. Pentru tata... și beșiu lui. Pentru mama.(fără multe comentarii de ce pentru mama)
Mai beu încă pentru Șliom că există îndeobște. Și pentru țâgări - că la fel există. Cam mă abat eu de temă blea!
Pentru toate răsăritele de soare care leam întîlnit eu pe dealul buneilor mei. Ce frumusețe!
Pentru toate apusurile de soare întîlnite alături de prietenii mei.
Pentru toate cele trăite aici - în Moldova.
Și blea - așa în fiecare zi beu pentru tot ceea ce am mai spus sus. (repet - fără vîhodnîe)

Felicitări Chișinău! Eu te iubesc pentru ceea că ești, și nu pentru mizeria ce se întîmplă aici!
Hai noroc! (gâlț!)

Monolog

Încă o seară stranie și singuratică. Azi au început zilele pentru depresie de lungă durată...
Toamna, ploi, frunze...

Da, da, da, mai boșești încă. Prosta spune că țîi vpadlu de tăt, de restanța de miercuri, de testare de hz când, de indeobște de carte. Și da, oricum ai dreptate, azi era o zâ posomorîtă, că tucma șâ nie ni era somn.
De asta te-am convins să mergi acasă să dormi și tu, după prima pereche. Îndeobște mă miră cât îi de indiferentă lumea față de tine. Da chiar toată lumea îi indiferentă față tot de dânsa. Eu să fost în locul lui, lumea nu ave să fie așa de indiferentă cu mine, da știț de ce? Deatâta că eu avea să fiu indiferentă cu dânsa, și ea să îmble împrejurul meu. Mai pe scurt să ne schimbăm cu rolurile. Amu el să facă asta sa-r primi cam așa: Eu nu-s indiferent de oameni din jur, dar ei sunt - eu sunt indiferent de oamenii din jur, dar ei încă mai tare îs indiferenți. PESDEȚ! Și vașe, dăonah lumea asta!
Și zi interesantă azi o fost.
Ma duc la prima pereche - dorm. Grupa s duce la a doua ereche, fără mine, pe urmă am aflat că ei s sibesc de la ore, și de ghine! Dar am înțeles că s-au răzgândit, idioții! Asta nu ma încurcat liniștit s merg acasă.
Blea, ploua!
Idiot! - spun la un bomj, care dormea sub ploaie cu banca de bere în fața lui, nah s dormi în așa loc ș moment.
Suit în rutieră. futâși o padrugă pesdeț și de bună, parea a neformalcă. Huiak-Stoiak!
Peste fereastră văd cum aleargă un ciuvak din magazin cu ceva în mînă și din urmă vînzătoarea. Șâ normal că nimeni nu o să-l oprească, cine?
Mă opresc la MallDova, fac o plimbare.
Stau iară la stație, aștept rutieră următoare, ca prima o venit arhiplină.
Șine stă la stație: Un ciuvak bănos, parcă ”lucrează” la o fimră solidă, da așteaptă transoportul public - gay!
Vo două femei și un bărbat, pe scaune galbene și putrede de murdăria care s așază acolo cu zilele, care par a fi cam obosiț de viață ș zaibiț de lucru - plătește fundația școlii, contractul la universitate, banii nu mai ajung. Caroce niște oameni necăjâț. Și o curvă de elită, cu o fustă cât o șchiopă, cu niște Botex pe buze care îs mai mari ca la Jolie de 31 de ori, citea un jurnal superglamouros.
Huiak din trolicu 22 coboară fix bomjara șeea, parcă mă urmărește!
S încâlcesc chișioarele, cu banca de bere în mână, un parfum de 31 de feluri de miros de borâturi, cu pantaloni la dungă, șâ pantofi lustruiț.
Futâși, le wild babușcă se apropie de mine ș mă întreabă ( blea hule taman pe mine, lume nu mai este?) :
- Troleibuzul 22 ajunge de aici la Gara de Sud?
- Da! (numai ca mai repede s se otiebiască ș ca să înțelegeți el nu putea să ajungă acolo nicidecum)
- Îți mulțumesc fiule!
- Nici o problemă, bunică! (trâgînd cît mai strâns din țîgară)
Ah da blea! Arca cu bomjara nu so terminat.
- Eu nu-s cloun în fața voastră! strîgă în gura mare.
Ș futâși iară baba nu-ni dă pașe să râd mai departe în mine de bomjul cela:
- Da nie îni pare că totuși nu ajung cu 22 la Gara de Sud.
- Auzi băbuță, hai te rog ai săni dai pași, și totuși ai să te înveț odată să nu depinzi de alții!
Eu poate ș par că îs bun, dar eu tot timpul mă uitam la lume de sus.
Pun pariu că persoanele care stau pe scaun ușiș de viață, niciodată nu au ajuns la niște teme mai aprofundate despre viață, chiar dacă au și trăit mai mult decât mine, da despre generația nouă indeobște am dubii că au creier pe care l-ar putea folosi pentru a cugeta ceva. BLEA! Da aeștea, bomjîi, îndeobște nu s încadrează nicăieri, și nici nu știu unde să îi incadrez, că ei ș mai mult au trăit, și creier nu au.
Huiak hz de unde, apare un ciuvak, tare cunoscut. Pahodu eu cu dânsu ma jiucam cînd eram copii, îmi pare că îl cheamă Anakin ( Ănăchin ). El pahodu nu mă țâne minte, da am auzât că so facut un gopnik de la transferurile din școală în școală, pînă cînd nu o rămas în Școala Nr 6. Eidapoh! (menționez că se scrie împreună)
Otkuda nevozmisi, bețâvu cade in mijlocul drumului pe viaduct...
Mașinele, rutierele îl ocoleau, pe cănd mergeau cu 238 km/h, udivitelno, cum? Toți sî uitau cu mirare la dânsul, da știu precis că nimeni nu o săi sară în ajutor.
Anakin, văd cum trmură, chiar ș gopnișii s tem să vadă cum moare cineva. Chiar fiind un potlogar care ușide cu ciorele în cap pe șie patlatîe, paliubomu s teme, sâcun! Eu cu mare plăcere maș uitamă cum moare cineva în ochii mei. ( sună ujasno, așei? )
- M-am decis! strigă în gura mare Anakin.
Și dalbaiob, zic eu. Stăi cuminte ș nu te vâibi, baran borât și ești tu. De și tăt lumea s uita la dânsu, da tu sari în ajutor? Minte de copac.
- Mă ajută cineva? Îi greu a dracului!? repede exclama Anakin.
- A fugit un baiat să cheme securitatea de la Mall, exclama mujâcu pesdos, cu jgut de aur.
- A săi calce pe amândoi, o spus încet curva de elită, ea era în spatele meu.
- Luke?! întreabă nedumerit Anakin
(- Nu blea! George Lucas! am vrut să spun)
- Tu ești Luke așăi? (Luke nu Liuk)
Tac, nu zâc nică, da aud cum mă vorbește lumea, cică: prieteni? și de ce nu ajută? blea, da el îi haroșenkii!
- Caneșna căs haroșenkii, zâc la curva de elită, și îi dau din ochi.
Da de aiși mă gandeam: nahuia eu merg spre Anakin să îl ajut? Parcă nimeni nu mă impune, da șeva parcă paliubomu mă împinge. Ș blea! eu merg spre dânsu? Deatâta că nio stat mai ghine când mo recunoscut? De ce blea?
Ladna, dă să îl ridicăm. Fu blea, ni so părut că el avea parfumul de ”31 de mirosuri”, da văd că el are cel mai nou parfum de ”53 de mirosuri de blevotine” de la Ibucci. S mă fut!
Paliubomu lam ridicat până la urmă, so sculat și o inceput a merge, ca un copilaș care aghe s învață.
Huiak, autobusul 23 din urmă signalește, și ca întotdeauna taxiștii treb s steie ân fața opririi.
Eu cu Anakin am inceput a fgi, poate dovdim că oricum treb să se oprească la oprire. Fix o PULĂ!
Aista îi autobusul 23, adică cu dînsu nu circulă nimeni, mai ales oprirea îi blocată de diferite taxiuri.
- Tot normal? mă întrabă Anakin în timp ce fugeam.
( Da blea, zaebisi!)
- Cum să șie normal, amuș mă calcă 23!
El nu știu și acolo o bolmojât tipa: ”treb să am grijă de fremeu”, ei pesdeț ca în filme!
Futâși, Văd cum zboară capul lui Anakin în fața mea, ș huiak simp cum capul s deslichște de gât, și întorc ochii s văd și s întâmplă la stație, da acolo toți stau cu camerele de luat vederi, (drept da cu și s mai ocupe?) pînă cînd la un moment dat nu am chiorât de la 100500 de vspâște srazu. Ahuieti! Sare capu meu pe trotuar, a lui Anakin pe contrasens în partea cealaltă de oprire. Tăț țîpau și fotografiau, țîpau și fotografiau, țîpau și fotografiau. Futâși le wild băbuță în fața mea, s hlizește, curva dracului și este ea. Țîpau și fotografiau, blea, ladna, pohui. Whatever. Așa tăț procedează.
Ș huiak mă trezăsc la mine în pat pe la vreo 18 00.
Notă: Caatare, noi cu Anakin, am sărit peste taxiuri spre oprire, ca s nu ne calce, asta blogodorea nie, deatîtă că tăt asta eu am văzut în mintea mea, ca în filmul Next cu Nicolas Cage. Și? Crezi că nui așă?

...Ei în fine, ne mai revedem, noapte bună!

Da, da. Hai mai grăim. Numai că data viitoare vobim despre altceva, nu despre indiferența oamenilor.

Tipa Privet!

Blog? Deci pentru prima dată am făcut cunoștință cu acest termen și totodată am făcut și primul pas – am creat o pagină. Puțin cam mă miră că totuși m-am apucat de un așa lucru, că la prima vedere e ușor de scris, dar parcă apare o frică… Greu de explicat așa o senzație prin simple cuvinte, dar asta e doar primul meu pas spre ceva nou și cred ca degrabă mă voi deprinde cu această stranie senzație. Reprezintă blogul doar expunerea de sentimente, gânduri, trăiri personale sau poate chiar și ceva mai mult? De aici, pentru mine rezultă un răspuns: vom trăi și vom vedea. Sper că totuși nu e un lucru în zădar. Pînă ce nu reușesc să-mi răspund la altă întrebare: de ce oare am creat un blog al meu? Cred că răspunsul va veni cu timpul și ar fi bine cît mai curând.

Mai pe scurt niște cuvinte de o lașară.
Vrei să răspund la întrebare?
1. Nu reprezintă nică, înțăleji? Asta prosta vîibon de al tău, huipaimi în fața cui tu vrei sâ ti vâibești amu, sau poate simplu crez că blogu amu îi la modă. Fix o PULĂ!
2. Deatâta că ești loșară. Vrei atenție de acolo, de acolo, de acolo, di pisti tăt, șî amu cauț atenție și de la dracii de cititori de blogguri. Știi ce? am o noutate foarte huiovaia pentru tine - nimini nu citește bloggul tău, șî nimeni nu o să o facă. HAHA!
Șî vabșe, despre ce frică tu ai vorghit acolo, sâcun și ești? Eidapoh.
Șâ nu fute capu - tu nu pentru prima dată ai aflat de blog. Iauiti timp de 3-4 zile, la perechi în loc să înveți zavisei în mob, cheltuiei minutele, șî citeai blogul lui Hanolli, șî ție ca întotdeauna îț pare: da și pula? eu nu pot așă? NU POȚ BLEAGHI! Deatîta că tu ești loșară da el îi dumnedzăul blogurilor.

Deci ca să mă prezint: Sunt student la Universitate de Stat din Republica Moldova, anul...

Blah Bla Blah și za huinea? Tu ești un loșară care țâi pohui de tăt și de toate persoanele care te înconjoară, deatâta că ești moldovan blea! Deam ca sî nu ratez ocazia, dă eu s mă prezint:
Eu sînt un ego, da ca șî Hanolli. Sunt un ego la un lașară, pesdeț. Eu nu îl știu pe Robert, zato îl știu pe Șliom, da șine nu îl știe?  Mă cheamă, numa nu vă rîdeț, ca vă dau câte un dos de palmă: Luke Nuciotkos. Amu fut câte o palmă, că se citește Luke da nu Liuk. Șî amu fut încă o palmă, că am spus să nu vă rîdeț. Dă s mai videm despre ce mai vorbește idiotul cela...

...și mai am încă un an pînă scăp de universitate, ca să fac primul pas spre cariera mea profesională...

Da, da, da, da blea! Fut șî în ștangă! Ai să stai ca o puțulică cu chelea dată peste cap, pe capul părințîlor, pînă cînd nu teor alunga de acasă, putoareo și ești. Ajunge să bolești de huinea! (rus. хуйнеой страдать!) Pune mîna pe carte ș învață!...

...degrabă mai găsesc o temă de discuție! Mai revin.

Danunahui?! neujeli so zaibit? Zato eu știu și facem amuș -  ne ușidem așă cum trebu. DAVAY DOSVIDANIA!